3.07.2010...
Am pus data pentru ca a fost ultima zi in care l-am vazut...cea mai urata zi din viata mea as putea spune.
Am iesi,ca de obicei...el intarzia,si eu disperata credeam ca nu va mai venii...dar exact atunci cand imi pierdusem toate sperantele de al mai vedea,a aparut...imbracat exact in aceleasi culori ca si mine si asta fara se ne punem de acord sau altceva...
Intre noi se simtea un fel de tensiunea,deabea ne vorbeam.Amandoi stiam ca acea zi urma sa fie...ULTIMA pentru noi.Ne priveam si parca niciunul dintre noi nu avea curaj sa spuna ceva.Pana la urma s-a hotarat el sa-mi spuna sa pun melodia pe care amandoi o ascultasem mai mult decat orice alta melodie...i-am dat telefonul,cum faceam de obicei si atunci ne-am atins dar nu a fost o atingere tandra cum era de obicei...a fost ca un curent,care s-a terminat mai repede decat speram.In ziua aia niciunul dintre noi nu a zambit...acum imi dau seama de ce...
Simteam ca nu va mai exista o'a doua zi'.
Dupa o ora,a plecat...si-a luat ramas bun si s-a dus...Am izbucnit in lacrimi,simteam ca nu il voi revedea prea curand.
Si cam astea sunt intamplarile noastre cele mai importante...defapt pentru mine orice a fost important...Chiar si atunci cand stateam sub tobogan sa ne ascundem de ploaia calda de vara care dansa in jurul nostru.Sau atunci cand intinsi pe iarba ii auzeam bataile inimii.
Acum ma uit pe geam si zâmbesc .. Ca-s totusi amintiri frumoase în care inca ma regasesc.
La mejor persona que he conocido. Tiene 600 clases distintas de sonrisas..., todas te iluminan vida.
Pueden hacerte reír a carcajadas... Así, sin más.
Pueden hacerte incluso llorar. Así, sin más. Y eso son sólo sus sonrisas...

No hay comentarios:
Publicar un comentario