Nu stii cat de jos ai ajuns in..in mine..nu stiu daca te-as mai putea privi vreodata cu atata iubire cum se intampla acum ceva vreme, cand puteam baga mana in foc ca tu nu esti ca restul, ca tu esti diferit, ca tu esti perfect. Ca de obicei, m-am inselat. Am ajuns la concluzia ca singurul barbat din viata mea care este sincer, este doar tata.Altcineva nu mai merita atentia sau iubirea pe care alta data le ofeream neconditionat, avand falsa impresie ca totul este perfect si ca persoana de langa mine aprecia tot, asta o credeam singura varianta..pana azi, cand cosmarul adevarat a iesit la iveala cu purul adevar. El nu a apreciat nimic, niciodata.Sau poate asta vrea sa dea impresia acum, pentru ca in alte circumstante, altele erau gandurile lui. Imi pare rau ca s-a schimbat, e si vina mea, recunosc. Dar eu nu as putea face niciodata ce face el, crede ca facandu-mi si mai mult rau o sa se simta mai bine?..Ei bine nu, raul l-a facut deja, nu mi-ar mai putea cauza nimic mai mult rau decat..decat tot ce s-a intamplat pana acum.
Jur din tot sufletul ca nu regretam nimic si nici nu o sa regret momentele frumoase, dar..de acum nu o sa ma mai las orbita de ele, trebuie sa accept in sfarsit crudul adevar ca tu nu mai esti omul de care pot spune ca m-am indragostit, pentru prima oara si jur ca e si ultima.
Nu stiam ca iubirea doare, nu stiam ca omul pe care il consideri cel mai important ar putea ajunge sa te considere cel mai mare dusman al lui si sa creada orice si pe oricine, inafara de fiinta pe care o iubea..sau poate o iubeste in adancul sufletului.
Cum am mai zis, putem sa cauzam si al 3-lea razboi mondial,fie ca vrem, fie ca nu vrem tot o sa insemnam ceva unul pentru celalalt.
Sper din tot sufletul sa nu ajungem sa regretam tot ce candva iubeam amandoi. Mai bine terminam tot, frumos si civilizat si..si atat. Nu o sa mai existe o continuare la basmul asta care tocmai a luat sfarsit, spre durerea mea.
No hay comentarios:
Publicar un comentario